10 LUCRURI PE CARE TREBUIE SA LE ȘTII DESPRE CASELE REALIZATE PE STRUCTURIlLE TIP FRAME (1)

10 LUCRURI PE CARE TREBUIE SA LE ȘTII DESPRE CASELE  REALIZATE PE STRUCTURI FRAME       (1)

1.RECICLARE

Toate produsele utilizate în casele realizate pe structuri metalice ușoare tip frame sunt 100% reciclabile.

Comparație Otel vs Beton:

Impactul emisiei de gaze asupra mediului în ceea ce privește procesarea materiei prime: Otel=10 % vs. Beton=90%

Materia primă utilizată pentru oțel este, în proporție de peste 90%, fier vechi. Cine mai extrage azi minereu? Impactul energetic legat de exploatările minereului este minim. În timp ce impactul dat de producerea cimentului și a betonului, cu toate retehnologizările din ultimii ani, este coplesitor și concură nefast la încălzirea globală.

În cazul betonului nu poate fi vorba de reciclabilitate.

O casă pe structură metalică ușoară de tip frame poate fi desfăcută șurub cu șurub, și poate fi relocată pe orice alt amplasament.

2.TRASABILITATEA

Oțelul, ca produs, are o trasabilitate de 100%, este însoțit de certificate de calitate și conformitate, se știe sarja din care face parte, se știe lotul din care a fost debitat, tăiat, fasonat, data și ora la care aceste procese s-au întâmplat. Toate elementele metalice sunt inscripționate cu aceste date.  Poți urmări calitatea pe fluxul de fabricație. Poti urmări calitatea pe fluxul de producție din șantier, iar cu sprijinul documentelor din cartea tehnică  poți urmări calitatea și după 20 de ani.

În timp ce la beton nu poți face toate aceste lucruri. O dată ieșit din stația de betoane poate fi influențat de foarte mulți factori. Dar ce să spunem despre betonul manufacturat la șantierul de acasă?

Dacă adăugăm defectele ce apar în manufacturarea și turnarea betonului, sau alte defecte provenite din utilizarea în timp, vom constata că nu sunt deloc puține, și cu atât mai greu și mai scump de gestionat.

3.CARTEA TEHNICĂ A CONSTRUCȚIEI

Problema cea mai mare a caselor construite în regie proprie rămâne actualizarea și păstrarea cărții tehnice a construcției. Dacă proprietarul este conștiincios, grijuliu și organizat nu va fi o problemă. Dar câți dintre cei ce și-au construit case au păstrat TOT: proiectele integrale, caietul de sarcini, contracte, facturi, certificate, fișe tehnice ale produselor, proceduri ale serviciilor, manual de operare, baza de date cu fotografii, rapoarte topo, geo, procesele verbale de recepție, procese verbale de neconformități?

În timp ce la o casă cumpărată de la un dezvoltator rar întâlnești clienți care să aibe documente de proveniență pentru materialele ce configurează casa. Toată casa. Și mai rar clienți care să primească cartea tehnică.

În cazul în care apar probleme, deși constructorul este responsabil în solidar cu proiectantul pe toată durata de existență a construcției, acel constructor nu își asumă responsabilități, sau dispare. Mai ales dacă acel constructor are forma unor “băieți”, sau echipe de meseriași constituite ad-hoc, care muncesc la negru, fără contract. Pot apare probleme chiar și când ai contract cu firmele, cu o parte din ele, partea care se volatilizează.

Și apoi intrăm într-un cerc vicios: cu cine reparăm, cu ce materiale, cu ce costuri, cu ce efecte asupra confortului pe care ni l-am dorit atât de mult? Cu ce efecte asupra sănătății noastre?

4.IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI

Impactul OSB-ului asupra mediului de locuit.

OSB-ul este un material făcut din resturi, din așchii lemnoase. Reciclatul și ecologicul se întâlnesc din nou. Partea de impact asupra calității aerului din casă este rezolvabilă. În sensul că se spune că aldehida formică din liantul așchiilor are un impact negativ asupra mediului de locuit. Utilizând barierele de etanșeitate, conjugate cu folosirea sistemului de ventilare mecanică cu recuperare de căldura, având 0,6 schimburi ale volumului de aer în unitatea orară ( primenire si purificare) aduci impactul asupra mediului de locuit la 0. Sunt soluții.

5.DEȘEURILE

Sistemul structurilor metalice nu îți permite să inovezi.  Dacă nu urmezi toti pașii, nu ai parcurs toate etapele în conformitate cu proiectul, nu poți continua lucrările. Precizia este definitorie și devine o garanție a lucrului bine făcut.

Zero deșeuri este un obiectiv.

Se știe că la un șantier clasic, practic, ai nevoie de cel puțin 10-15 mc de capacitate de stocare și transport ca să evacuezi toate deșeurile. Mai trebuie să iei în calcul munca de care ai nevoie să le culegi, să le organizezi, să le încarci, să le transporți, cu toate costurile de timp și financiare asociate, care nu au fost prinse în deviz sau în bugetul  investitiei, și pe care trebuie să le acoperi. Se mai adaugă taxele cu groapa ecologică. Ca să nu mai vorbim de  faptul ca deșeurile au prețul materialelor de construcție, pe care le arunci.  Bani aruncați. Timp consumat.

Privind în ansamblu apreciem că soluția structurilor metalice ușoare este o soluție ecologică, sustenabilă. Prin care se manifestă grija față de reciclare, grija față de buzunarul clientului, și cel mai important! grija față de sănătatea clientului. Impactul asupra mediului de locuit  este minimal. Discutăm despre principiile dezvoltării durabile.

                                                                                – continuarea în săptămâna viitoare –

Arh. Viorel Pleșca