5 PRINCIPII DE BAZĂ ALE CASEI PASIVE
Iată cele 5 principii de bază care trebuie urmărite pentru a scădea consumul energetic al unei clădiri, indiferent de destinația ei: rezidențială, comercială sau industrială, și pe baza cărora o putem transforma într-o casa pasiva termic.
1.IZOLATIE TERMICĂ – factorul U trebuie sa fie cuprins între 0,8 pana la 0.15 W/(m²K), Uw<0.8 W/(m²K). O casă pasivă are o protecție termică performantă și continua pe tot conturul: fundatii, pereti, acoperis. Grosimea stratului de izolatie reiese din calcule energetice amanuntite care au in vedere pozitionarea pe glob (campie, munte, deal), zona climatica, complexitate, aportul solar, aport caldura survenita din exploatare (aparatura tehnica, ocupanti) etc. Din experientele de pana acum o grosime minima de 30 cm ar fi de dorit, conjugat si cu calitatile instrinseci ale materialelor termoizolante, iar la acoperis chiar mai mult de 30 cm.
2.FARA PUNTI TERMICE
O punte termica mai este si cunoscuta sub numele de suprafata rece sau calda, asta datorita faptului ca in acea zona apar frecvent fluxuri de caldura atunci cand intre interior si exterior sunt diferente de temperatura. Aceasta punte termica favorizeaza schimbul necontrolat de caldura intre interior si exterior. O punte termica apare atunci cand un material cu o conductibilitate termica mare ( material neizolator- metal, beton, sticla,caramida, BCA, lemn) strapunge un material cu o conductibilitate termica mica ( material izolator : vata, polistiren, celuloza, lana, fibra lemnoasa, spuma.)
Pierderea maxim admisibila (psi) a unei punti termice intr-o constructie pasiva trebuie sa fie mai mica de 0.01W/mK. De aceea cladirile pasive sunt deseori numite si constructii fara punti termice. Obiectivul se poate atinge prin proiectarea specifica a detaliilor de constructie si alegerea materialelor de constructie potrivite.
3.FERESTRE PERFORMANTE
Ferestrele trebuie sa aibe valori U de pana la 0.8W/(m2K). De aceea atentia trebuie canalizata spre detaliile de izolare si tipologia ramelor, asupra vitrajului, realizat din trei foi de sticla si catre cele doua spatii dintre folie de geam, umplute cu gaz inert, detaliile si accesoriile de montaj realizate pentru indepartarea puntilor termice. Toate acestea sunt esentiale pentru ca prin golurile casei ( usi, ferestre, cosuri de ventilatie) factorul de transfer termic este de regula cel mai ridicat. Vitrajul are un factor mare in transmisia a energiei solare, a caldurii catre interior, dar si de disipare a caldurii spre exterior, pe timpul noptii, cu ajutorul radiatiei cosmice. Absorbtia radiatiei solare contribuie la reducerea necesarului de energie pentru incalzire. Iar perfomanta ferestrelor se conjuga si cu pozitionarea acestora fata de punctele cardinale, cu gradul de insorire.
4.ANVELOPA ETANSA LA AER.
O cladire neetansa genereaza pierderi enorme de caldura. Chiar si o simpla adiere a vantului ne poate scoate toata caldura din cladire. Neetanseitatea influeteaza confortul interior, durabilitatea constructiei si eficienta energetica.
Testatea etanseitatii este obligatorie la o constructie pasiva, valoarea maxim admisa fiind de n50: 0.6/h. Adica nu trebuie sa existe „scapari de aer”. Dar….unde nu iese, nici nu intra. Motiv pentru care trebuie sa ajunge la:
5.SISTEM DE VENTILATIE CU RECUPERARE DE CALDURA
Organizatia Mondiala a Sanatatii considera ca aerul din interioriul cladirilor reprezinta unul din primi 5 factori de risc pentru imbolnavire. Aerul din interiorul caselor este in medie de 3 ori mai poluat decat cel din exteriorul aceleasi zone.
Aceste sisteme de ventilatie sunt echipate cu schimbatoare de caldura. Astfel caldura din interiorul cladirii este preluata si transferata aerului proaspat care este introdus in cladire, il incalzeste. Cele doua fluxuri de aer nu intra in contact. Energia termica este transferata prin schimbatorul de caldura de la un flux de aer la altul. In functie de eficienta schimbatorului de caldura, mai mult de 90% din caldura poate fi transferata, permitand aerului proaspat sa fie introdus in interior la temperatura camerei. Sistemul de ventilatie este foarte etans, astfel incat aerul viciat nu intra in contact cu aerul proaspat.
Consumul total de energie electrica pentru ventilare nu trebuie sa dapaseasca 0.45Wh/m3.
Sistemul de ventilatie va trebui sa inlocuiasca in totalitate volumul de aer in intervalul de 2 ore ( 8litri/sec) sau 100 mc/h pentru o casa cu 5 locatari. Viteza de circulatie a a aerului trebuie sa fie in parametrii de 0,10-0,15 m/s, la o temperatura de + 20-22ᵒC, pe o inaltime de la 0,00 m -2,00 m.
Sistemul HVAC va controla si umiditatea relativa, alt indice de control al confortului. Valorile optime ale umidităţii relative a aerului în încăperile clădirilor civile şi social-culturale sunt de 55…65%, funcţie de temperatura aerului interior de 20…23°C
Mai sunt si alte aspecte de care trebuie sa tinem cont atunci cand se are in vedere o constructie pasiva:
- echiparea cu aparatele electrice de uz casnice, ce trebuiesc sa fie din clasa eficiente energetic
- zonele mari vitrate trebuie sa fie orientate spre sud, est si vest trebuie prevazute cu protectie solara exterioara pentru a reduce la minimum aportul de caldura in timpul verii, si deschise la maxim pe timpul iernii pentru o buna insorie si incalzire controlata prin efectul de sera.
Dar cu acestea vom reveni intr-un articol viitor.
Astfel se poate stabili ca obiectiv reducerea cheltuielilor de incalzire si/sau racire cu 90%, comparativ cu o casa normala. Garantarea acestor parameterii se face prin masuratori si prin certificarea ”passivhaus”.
Arh. Viorel PLEȘCA
