TURNUL IFMA
Mi-am adus aminte de TURNUL IFMA. Șantier mare de demolare în zilele astea. 114m + 22m.
Cred că este cel mai mare șantier de demolare din București. Aproape sigur și din Romania. Cel puțin până azi.
Așa că m-am pus la drum să vedem cum mai stă treaba, cum se demolează Turnul IFMA. Turnul de probe tehnice ale ascensoarelor de la Întreprinderea de Fabricare și Montaj Ascensoare.
Croit de mintea bolnavă a lui Ceaușescu, Turnul IFMA înalt de 114m, a fost realizat între 1986-1988. În afară de lifturile noastre nu prea a avut căutare. Nici la Schindler, nici la Otis. Asa că Dl. Țiriac, apropitarul celor două hectare și jumătate pe care se lăfăia turnul, s-a decis finalmente să-l doboare. Să îl doboare și să-l sape. Pentru că mai e o parte, înfiptă în sol. Doar 22 de metri. Echivalentul unui bloc de locuințe cu parter și sapte etaje. Nu e puțin lucru. Si mai ales că acolo nu cred ca e orice fel de beton. Și cu o amprentă la sol de 400 metri pătrați….Mă întreb cât beton de spart și de excavat este și acolo?
Mi-a șoptit o păsărică că va fi gata in trei luni. Pare realistic.
Manevra trebuia să se întâmple o dată și-o dată. ”Mustăciosul” a căutat parteneri pentru utilizarea turnului. Cum aceștia nu s-au opintit turnul a ramas un display prea mare și prea scump pentru reclamele grupului Țiriac.
Ce mi se pare interesant este că demolarea a început pe 16 aprilie 2020. Eram deja în plină pandemie. Probabil că era planificată de o bună bucată de vreme. Oricum în prima lună s-a demolat nestingherit. Și în a doua la fel. Nu a reclamat nimeni vreo poluare: praf, trepidații, zgomote.
Pentru că lumea este OK. Poate merge înainte și fără turnul ce scade-n înălțime pe fiece zi, văzând cu ochii.
Am primit întrebări, din categoria: ce zic arhitecții? Ce impact are demolarea? Ce probleme ridică? Ce ne doare că dispare?
Oameni buni, nu ne doare nimic.
Un lucru care nu mai e util se duce bucată cu bucată la coșul de gunoi…..al istoriei.
Turnul IFMA nu este vreun monument istoric, sau altceva. Poate ca este un moment în istoria orașului. Sigur a fost o prezență.
Da, a fost un moment magic pentru ingineria și construcțiile din România anilor 80. 3 luni de zile s-a turnat beton non stop. S-a utilizat tehnologia cofrajelor glisante. A fost o bornă de 114 m. A fost ceva. Dar când acel ceva devine inutil, hap! te papă istoria. Rămân niște fotografii, rămân niște filme, rămân niște statistici. Poate că au fost și niște povești pe aici, poate niște destine împletite.
Dar cine să le mai știe? Poate ca vor ieși la iveală de acum încolo…..vom vedea.
A fost a patra clădire înaltă a Bucureștiului, după:
1.Cosul de fum de la CET Progresul 240-260m, sursele nu sunt inca impacate,
2. Antena STS, Serviciul Tehnic Special de comunicatii, din Lujerului, cu 200 m
3. Sky Tower, cu 135 m
Ce m-a impresionat azi? Că indiferent de condițiile meteo, soare sau ploaie, 2 mari meseriași, unul pe macara și unul pe buldexcavator, si-au vazut temeinic de treabă. Cu rabdare, cu scule și cu mare pricepere îl vor pune la pământ pe uriaș. Ei doi, sau poate că sunt mai mulți în echipa, vor răpune obeliscul tehnic al lui Ceașcă, și vor deschide un nou drum dezvoltării imobiliarelor din patria noastra dragă!
Se lucrează de doua luni. Din cele 22 de etaje tehnice, din care două erau din structura metalică și celelate 20 din beton, au dispărut până azi 9 etaje. Deoarece azi, la momentul filmarilor la Turnul IFMA se lucra la etajul 13. Mai sunt 13 etaje și un subsol de 22 de metri adâncime. Încă 3 luni, cu un total de 5 luni. E ce.
Acum vine șfârșitul. Nu va mai fi bietul turn. Uriașul din poveste se duce a culcare. Pe cele 2, 5 hectare se va putea dezvolta ceva nou. Scump. Sperăm mai frumos și mai util.
Va fi cartier barosan, dotat cu 2 gări, un mare centru comercial, acces metrou și chiar cu….. stadion. Abia aștept să văd torentul vișiniu revărsându-se pe Calea Giulești, aniversând victorii mărețe cu steaguri și trompete, prin fața viitorului cartier de lux.
Încă puțintică rabdare Bucureșteni. Nea Ion Țiriac nu a terminat surprizele pentru noi. Surprize, surprize…..
Arh. Viorel PLEȘCA
Membru OAR
