NE VENTILĂM, DECI RESPIRĂM
EP.2 CENTRALA
”Ne ventilăm, deci respirăm” dacă ar fi fost spus in limba latină ar fi avut iz de înțelepciune populara. Un alt fel de ”cogito ergo sum” cu tentă filosofică.
Dar nu este in latină. Română este suficient de bună pentru a transmite mesajul ca un aer mai curat este un aer mai bun pentru sănătate.
De la aceasta observație si pâna la protejarea sănătății noastre sau a copiilor noștri în casele în care locuim, sau în edificiile unde învățăm, muncim, ne distram sau facem sport, este o cale lungă. Lungă cât educația culturală a unui popor.
Am colegi, prieteni, care mă asigură că lucrurile se vor îndrepta, că oamenii vor ințelege, că normele, standardele și legile îi vor ”aduce” și pe cei mai rezervați, mai reticenți, mai săraci poate.
Nu că m-aș îndoi de existența acestui proces. Însă, dati-mi voie să cred că este mult prea lent.
Stiu. Sunt puncte noi de excelență arhitecturală și dotări pe harta țării. Dar sunt și W.C-uri în fundul gradinilor de școli, acolo unde mor copii.
Când eram elev de școală generală exista un obicei. În fiecare pauză elevul de serviciu, singurul care rămânea in clasă, trebuia să deschidă toate ferstrele, pentru a aerisii clasa. Toamna, iarnă, primăvară. Și am fost răcit doar o singură data, în clasa a treia, o saptamână.
Probabil că azi elevul de serviciu ar putea fi inlocuit cu o telecomandă pentru deschiderea ferestrelor, sau cu un simplu întrerupător pentru pornirea-oprirea unei instalații de ventilare a aerului, sau de climatizare a acestuia.
Din păcate nu am văzut nici telecomanda și nici instalatii de ventilare prea multe…. în scoli.
Dar înca nu știți de ce nu am văzut. Să vă spun? Hai să vă spun, azi mă simt generos.
Pentru că edilii încă nu au ”mirosit” noua oportunitate de a mai fura câte ceva, de a mai primi o șpagă, sau de a mai linge găurile din bugete, și așa vai de mama lor.
Nu au ”mirosit” aceste oportunităti nici când cu reabilitarea termică, dar a venit legea peste ei, i-a lovit bugetul cel mare, imprimându-le modelul cel mic, para-ndărătul bicisnic și au prins gustul și iată, în câțiva ani ne-am izolat.
Că așa e românul: filtrează insteresele pentru tot ce e bun prin prisma financiarului. Mai întâi banul, tainul, șpaga și p-ormă ce rămane să meargă la popor. Educație, cultură, sănătate. Cine le vrea să lupte pentru ele. De aia sunt înalte valori. Nu face statul cadouri.
Iar cine vrea să lupte va trebui să înceapă prin a plati.
Nu conteaza cât este dispus să plăteasca. Tot timpul vor fi încasatori. Pentru educație, cultură, sănătate. Da, se vor gasi tot timpul niște taxatori. Și niste investitori. Mai puțin unul: STATUL. EL nu investește, nu se grăbește. EL doar taxează. Prin birocrați lui. Prin acoliții lui. Prin ”compostorii” lui.
Așa că dacă dorim ca ”ne ventilăm, deci respirăm” să aibe iz intelectual si filosofic va trebui să punem mâna și să ne deschidem singuri ferestrele, sau să ne instalam singuri aparate de ventilatie. Acasa. La birou. Poate chiar și la locul de muncă dacă îl convingem pe patron să țina la sănătatea și productivitatea noastră.
În institutiile de stat NU. În scoli, spitale, licee, facultăți: NU. Acolo vom avea dreptul să respirăm sănătos doar după ce șefii acestora vor fi epuizat potențialul de spagă, de furt, al oportunităților pe care îl va aduce noua legislație, începand din 2021.
Până atunci, dragii mei, aveți grijă de voi și ieșiti afară cât de des, ca să vă primeniți plămânii cu un aer cât mai curat.
”Ne ventilăm, deci respirăm” este un îndemn de a avea grijă de voi. Voi sunteți singurii care o puteți face. Altfel nimeni nu vă va duce grija, nu vă va îndemna la sănătate. Oportunitățile pentru voi nu au sosit….încă!
Arh. Viorel Pleșca
Membru OAR
