4 PASAJE RUTIERE PE CENTURA BUCUREȘTIULUI

4 PASAJE RUTIERE PE CENTURA BUCUREȘTIULUI

PASAJUL MOGOȘOAIA

Pe 1 Octombrie 2021 a fost deschis traficului pasajul rutier Mogoșoaia, pe Centura Capitalei, peste DN1A.

Acesta are o lungime de 800 de metri, lungime ce include și cele doua rampe de urcare și coborâre, fiecare de câte 230 de metri.

Proiectarea a durat 6 luni.

Licitația de lansare a avut loc în iunie 2017.

Începerea lucrărilor s-a săvârșit în aprilie 2020.

Termenul contractual a fost de 24 de luni.

Termenul realizat a fost de 18 luni.

Se spune că scurtătura a avut loc după mari presiuni asupra contractorului.

Vom vedea în perioada de garantie de 10 ani ce înseamnă o reducere a termenului cu 25%. Unde se vor răsfrânge aceste reduceri. În calitate oare? Vom vedea!!!!

Nu am găsit nicăieri valori ale traficului. Nici o comparație între ce a fost înainte, ce avem imediat după inaugurare, sau ce vom avea în 2030. Nici măcar în planul de mobilitate urbană 2016-2030. În care cuvântul “centură” apare de 79 de ori. Cuvântul pasaj apare de 81 de ori, în cele 827 de pagini.

Dar acolo am găsit valori ale traficului, măsurate anterior publicării, măsuratori din anul 2013.

Citez:

DN1- București-Ploiețti 54.000 de vehicule pe zi,

A1- București –Pitești, 46.000 de vehicule pe zi,

DN2- București spre Urziceni 26.000 de vehicule pe zi.

Un raport de măsurători ale valorii traficului din 2017 preciza pentru DN1 valoarea de 4.400 vehicule pe ora.

Mă întreb: dacă traficul s-a dublat între 2013 și 2017, cât ar trebui să fie acesta la nivelul lui Octombrie 2021?

Vă raspund: nu vom afla.

Aceste statistici sunt ținute la secret. De ce? Păi dacă s-ar cunoaște aceste valori toți șoferii patriei am sări la gâtul guvernanților, parlamentarilor, administratorilor. Puse la secret aceste statistici ne fac pe noi șoferii să stăm liniștiți în blocajele de trafic.

Poate nu știți ce ar trebui să cuprindă o astfel de statistică. Ia să vă zic eu:

• Data și locul măsurătorii
• Consumul de combustibil
• Întârzierea medie exprimată în ore
• Emisiile de CO2
• Lungimea maximă a cozilor de vehicule exprimată în metri, sau poate in kilometri
• Numărul de vehicule pe sens în unitatea de timp, sau medii anuale.
• Numărul de victime pe respectivul tronson în unitatea de timp.

Noi, șoferii producem aceste statistici. Dar vinovații pentru lipsa investițiilor nu suntem noi. Vă dați seama cum am exploda dacă am vedea un buletin de analiză anual pentru fiecare drum național sau pentru fiecare intrare-ieșire din primele 50 de orașe ale țării???

Eu cred că nu vă dați seama.

Ce ar fi de făcut? Asta l-a întrebat Catalin Striblea pe Nicușor Dan, într-un interviu la “Deșteptarea României” la postul de radio Europa FM, acum 5 zile. Întrebarea viza situația energetică a Bucureștiului în prag de iarnă. Nicușor a dat-o pe texte: că moștenirea, că Firea, că etapizarea bugetului, că nu sunt bani, din astea.

Nu că m-ar asculta Primarul general, sau alții ca el.

În răspunsul meu pornesc de la premiza ca un cetățean normal cunoaste situația. Știe că trecem prin tot soiul de crize: energetică, guvernamentală, pandemică, financiară, de încredere. Știe cetățeanul despre corupție, care a atins paroxismul. Știe déjà toată lumea că statul român este eșuat. Știm cu toții că autoritatea este disolută.  Ce ne rămâne? Și raspund, cu majuscule: TRANSPARENȚA. Dar TRANSPARENȚA cinstită, sinceră, completă.

În acest mod nu vom avea așteptări, nu vor exista dezamăgiri.

Revenind: vom cunoaste valorile traficului și curbele sale. Îngreunate sau optimzate de diverși factori. Am ptea să ne luăm propriile decizii. Am alee trasee alternative.

Vom știi că s-a mărit bugetul la pasajul de la Domnești, cu cât, vom știi că s-a lungit termenul de execuție, și pe ce perioadă.

Da, ar putea să fie niște justificări:

– că s-a lungit linia de tramvai până în capu’ străzii. Adică prelungirea Ghencea, care se va lărgi și ea, corespunzător.

– tramvaiul va întoarce chiar sub giratoriul suspendat.

Mai țineți minte tabla aia prevăzută de legea 50 la intrarea în șantier? Ei da, aia cu ȘANTIER ÎN LUCRU. Eu aș face-o electronică, așa ca o tabelă. Sau ca un televizor inteligent. Sau hai așa, mai ca la țara: un monitor într-o vitrina. Băi frate și pe tabela asta să apară toate actualizările. La zi. Și bune și rele!!!

Nu vreau sa ni se ceară scuze. NU! Vreau doar să știu de la sursă care sunt veștile, actualizările, starea lucrurilor. Nu de la presa, sau de la o anumită parte a presei. NU!

Dacă vreau să știu să mă duc singur să văd. Să știu cât costă, și cât mai durează până e gata: pasajul, autostrada, catedrala, termica, gazul, apei, canalul, strada, orașul, țara!!!!

PASAJUL DOMNEȘTI

Să revenim. Plecăm de la Mogoșoaia și ne mutăm la Domnești. Spectacol. Al doilea pasaj suspendat circular după cel de la Blejoi, Centura Ploiești Nord. E bine că e al doilea. Știm că se poate.

Date statistice:

• Contract semnat în 2017
• Valoarea contractului: aproximativ 100 milioane lei. Deja a fost anunțată o mărire a bugetului de 5-6%
• Termen de finalizare inițial: 2019. Cum termenul a fost depăsit mă gândesc că 100 de milioane sunt doar o glumă. Se estimează finalzarea în septembrie 2022. Deci o întârziere de 3 ani. Nu zice nimeni nimic de preț. Tăcerea e de aur.
• Forma pe care o vedeți, frumoasă de altfel, ar trebui sa asigure fluxuri de circulatie pe pasajul suprateran peste Centura rutieră a municipiului Bucuresti și CF de tramvai sau metro ușor pe strada Prelungirea Ghencea și DJ 602, pasajele pe Șoseaua de Centură pe bretele de urcare/coborare la intersectia giratorie denivelată și intersectia giratorie denivelată propriu-zisă.
• Executat conform raportarilor contractorului: 40%
• Cum finanțarea este din fonduri europene nerambursabile aferente cadrului financiar 2014 – 2020, din care în 2018 nu s-a cheltuit nimic, tind să cred ca finalizarea pasajului va fi in afara ferestrei de finanțare. Atunci finanțarea va fi facută tot de noi, bucureștenii. Nicușor Dan preferă să tacă mâlc și să dea banii la avocați. Doar că să piardă procesele alea grele, fără nici o utilitate sau folos. El se plânge ca nu are bani așa în general, că dacă ar fi să dea publicității lista  cu ”unde nu ae bani” vom realiza că Bucureștiul e în faliment. Și o dată cu el și noi locuitorii săi.
• Nu zice nimeni nimic de valorile traficului, sau evoluția sa în următorii 20-30-50 de ani. Ne uităm la proiecte, ne uitam la ce se vede și zicem: Da, va fi mai bine. Dar nimeni nu spune cât timp va fi mai bine: 1 an, poate 3, hai să fim optimisti: poate chiar 5 ani. Dar ce vom face peste 10 ani când complexul de localități Clinceni, Olteni, Domnesti, Dârvari, Țegheș, care în 2002 numărau 17.000 locuitori, probabil că azi vreo 40.000, iar în 2030 vor deveni un nou oraș în vecinătatea Bucureștiului, cu 100.000 de locuitori. Pentru că pasajul va conduce la dezvoltarea imobiliară și vor apare valori mărite ale traficului. Cum sunt calibrate pasaele, drumurile de azi. Cum le vom rezolva peste 10 ani? Știe cineva? Înclin să cred că nu ”bate” nimeni până in 2030. Noi ne chinuim să rezolvăm probleme din 2010, și iată-ne în 2021 că încă nu reușim.

PASAJUL BERCENI

-contractul semnat în 6 martie 2019

– estimez că termenul de execuție de 24 de luni este deja depăsit. Cu cât? Nu se știe….

– valoarea contactului: la semnare 146 milioane lei, fără TVA.

– autorizația de construire a fost emisă de Ministerul Lucrărilor Publice în iunie 2020, la 1 an și 3 luni de la semnarea contractului.

– Lucrări începute în August 2020

– Lungime: giratoriul + 2,5 km
– Finalizare posibilă (n.r.): Q2 2022
– Stadiu la zi: 20%

PASAJUL OLTENIȚEI

Și ultimul din cele mai noi 4 pasaje rutiere ale Centurii bucureștene: giratoriu suspendat DNCB-Șos. Olteniței + lărgire la 4 benzi a centurii sau cum mai este cunoscut, pasajul Popești Leordeni.
Lungime: giratoriu + 3,7 km
Stadiu fizic: se apropie de 20%
Licitația: mai 2017

Începerea lucrărilor: august 2020.

Termen de finalizare: august 2022. Dacă avem noroc.

Preț: 169 milioane lei, cel mai scump dintre cele 4 prezentate azi.

Costuri: nebănuite.

Așadar, dragii mei, v-am actualizat în cifre și imagini stadiul lucrărilor la cele 4 noi ”bijuterii ale coroanei”. O coroana subredă această Centură, cu o amplă epopee, începută din vremea lui Năstase Sinucigașul cu largirea la 4 benzi pe sens, care mai trenează. Cu multe necunoscute privind cuplarea cu autostrăzile prezente și viitoare. Cu o serie întreagă de necunoscute care stau și asteptă, dimpreună cu locuitorii din: București, Bragadiru, Măgurele, Mihăilesti, Cernica, Pantelimon, cuplajele cu A2 si care vor mai fi fiind.

Aș fi dorit să avem parte de mai multă transparență. Poate că în vremurile astea de restriște niște manageri sau niște purtători de cuvânt, niste persoane de PR își vor aduce aminte sau vor realiza că modul cel mai simplu de comunicare este adevărul și transparența. Un adevăr sec, în 5 cuvinte, fără floricele, fără intonații. Conținut, nu formă.

Sunt sigur că atunci când se va întâmpla asta lucrurile vor fi mult mai simple. Ne vom planifica speranțele și ele nu vor mai fi deșarte.

Aștept câte un monitor în vitrina fiecărui șantier cu probleme.

Nu știu de câte vitrine are nevoie domnul Nicușor Dan de la Primăria Capitalei. De monitoare nu se pune problema. Am eu șprieteni care cu siguranță, vor dona vreo o sută de monitoare.

Sunt destule Nicușoare?

Ar. Viorel Pleșca

Membru OAR